Dezbaterile pe tema Legii privind darea în plată au creat o mare confuzie în societate, mai ales că, de la o Lege care a fost prezentată ca având caracter social, a devenit, pe rând, o Lege a dreptății, o Lege a haiduciei și apoi o Lege economică, „o gogomănie promovată de un tânăr doctor”, apreciază guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu.
„Cum să spui că nu este confuzie în societatea românească, dacă o lege care a fost prezentată ca fiind socială, după ce s-a văzut că nu sunt 800.000 de persoane care intră sub incidența ei (…) devine pe rând o lege a dreptății (ceea ce înseamnă că sunt și legi strâmbe), devine apoi o lege a haiduciei, ceea ce este și mai interesant, având în vedere că „haiduc” în engleză înseamnă „în afara legii”, deci legea în afara legii, iar cel mai tare mi se pare că această lege a devenit Lege economică! Păi, înainte de ’89 sau în ’91 nu intrai la ASE dacă nu știai că legile economice sunt legi obiective, care acționează în afara voinței oamenilor, sunt precum legea gravitației, și nu făceai deosebirea clară între o lege juridică, emisă în Parlament, și o lege economică. Ba mai mult, gogomănia asta cu legea economică o promovează chiar un tânăr doctor. Categoric a ajuns doctor printr-o eroare și sper că se va corecta această eroare. (…) Ultima chestie extrem de nărăvașă! Am citit că este o lege a eliberării din sclavie!”, a precizat guvernatorul în cadrul conferinței cu tema „Un sfert de veac de la redeschiderea pieței valutare în România”.
Conform guvernatorului BNR, confuzia este primul pas către disoluția unei ordini de drept. „Dacă lăsăm asemenea confuzii să persiste, mâine aflăm că nu există nicio legătură între productivitate și salarii, iar poimâne se dă o lege care spune că nivelul de trai în România trebuie să fie mai mare decât în Germania”, a subliniat Isărescu.
Șeful BNR subliniază faptul că actualele critici vizează, practic, convertibilitatea, liberalizarea contului de capital, care au dat omului libertatea să opteze pentru creditul pe care îl vrea. „Însă libertate fără responsabilitate nu prea merge, și eu cred că atmosfera față de ’91 (când a fost realizată prima licitație valutară — n.r.) nu este îmbunătățită. În anul 1991 oamenii erau entuziaști, dar știau ce vor, ce au de făcut”, a mai spus Isărescu.
Pe de altă parte, guvernatorul Băncii Centrale atrage atenția și băncilor asupra faptului că nu explică suficient publicului care sunt bazele activității bancare. „Aici băncile au o mare parte de vină. S-a uitat definitiv care sunt bazele activității bancare. Dacă nu reușim să spunem că în momentul în care plătești în natură este ca revenirea la „troc”, și, după cei cu cheile de la casă, vin cei cu cheile de la mașină, apoi cei cu frigiderul folosit un an…facem un depozit de frigidere și mașini de spălat în holul băncii, în partea cealaltă mai facem și un țarc pentru animale”, a atras atenția guvernatorul BNR.
De asemenea, băncile trebuie să răspundă acuzațiilor potrivit cărora nu își asumă niciun risc, explicând faptul că „tot ce face o bancă este activitate de risc”.
