Sondaj INSCOP: Încrederea românilor în Biserică a scăzut în anul 2015

Un sondaj INSCOP, realizat pentru ziarul „Adevărul”, în perioada 26 noiembrie – 2 decembrie 2015, arată că Biserica a pierdut cinci procente în încrederea opiniei publice. 

    Instituții sociale și private

• Biserica rămâne instituția privată sau socială în care românii au cea mai mare încredere, cu 56,3% dintre opțiunile de încredere multă și foarte multă. Procentul este însă în scădere față de luna septembrie, când 61,2% declarau acest lucru, sub influența controverselor apărute în jurul modului în care Biserica a reacționat față de tragedia de la Colectiv.
• Pe locul al doilea în topul instituțiilor private sau sociale se situează, la mare distanță, Universitățile, care se bucură de încrederea a 43% dintre cei intervievați, față de 44,6% în luna septembrie.
• Universitățile sunt urmate de Presă, cu 35,7% încredere multă și foarte multă, față de 34,5% în luna septembrie.
• Clasamentul încrederii în instituțiile sociale și private este continuat de Organizațiile Societății Civile cu 30,2% încredere multă și foarte multă (față de 30,5% în luna septembrie), Patronate cu 19,7% (față de 18,7% în luna septembrie), Sindicate cu 18,6% (față de 21,2% în luna septembrie) și Bănci cu 17,6% (față de 17,8% în luna septembrie).

    Instituții politice

• Topul încrederii în instituțiile politice este și în luna noiembrie condus de Președinție cu 51,2% încredere multă și foarte multă, în creștere cu aproape 5 procente față de sondajul precedent. Încrederea în Președinție revine astfel la un nivel apropiat de cel înregistrat imediat după alegerile prezidențiale, urmare a modului în care Klaus Iohannis a gestionat criza guvernamentală și protestele Colectiv.
• Pe locul al doilea în topul încrederii se situează, la o distanță semnificativă, Primăria, care se bucură de aprecierea a 37,6% dintre români (36,3% în septembrie 2015).
• Curtea Constituțională se menține în luna noiembrie pe poziția a treia, cu 32,8% încredere multă și foarte multă (față de 35,1% în septembrie 2015).
• Urmează Guvernul, care beneficiază de încrederea a 30,9% dintre cei intervievați, în creștere față de luna septembrie cu aproximativ 5 puncte procentuale (25,2%) după instalarea la Palatul Victoria a noului cabinet condus de Dacian Cioloș.
• Clasamentul este încheiat de Consiliul Județean cu 22,9% (față de 20,6% în septembrie), Parlament, cu 12,8% încredere multă și foarte multă (față de 10,9% în septembrie) și Partidele Politice cu 8,6% (față de 7,6% în septembrie).

    Instituții executive

• Influența tragediei de la Colectiv se face simțită și în topul încrederii în instituțiile executive, unde prima poziție este ocupată în luna noiembrie de Pompieri (instituție introdusă pentru prima oară pe listă) cu 77,5% încredere multă și foarte multă. Urmează Armata cu 75,4% (față de 73,8% în septembrie) și Jandarmeria cu 65,8% (63,7% în septembrie).
• Pe poziția a patra se situează, la mică distanță, DNA cu un capital de încredere 61,2% (față de 60% în septembrie).
• Urmează SRI cu 51,3% (50,3% în septembrie), SIE cu 50,9% (48% în septembrie), Poliția cu 48,9% (51,7% în septembrie), BNR cu 46,7% (49,5% în septembrie), ÎCCJ cu 46,2% (42,7% în septembrie), ANAF cu 40,7% (41,9% în septembrie) și ANI cu 37,1% (36,6% în septembrie).

    ÎNCREDEREA ÎN INSTITUȚII INTERNAȚIONALE

• Pe primul loc al topului încrederii în instituțiile internaționale se situează în continuare NATO, cu 55,7% încredere mare și foarte mare, în scădere ușoară față de luna septembrie (57,6%).
• Pe locul secund în topul încrederii în instituțiile internaționale se situează, la mică distanță, ONU, cu 54,8% încredere multă și foarte multă (56,6% în septembrie 2015), iar locul al treilea este ocupat de Uniunea Europeană, cu 50,5% (52,7% în septembrie 2015).
• Locul al patrulea revine Parlamentului European cu 45,6% (47,8% în septembrie), urmat de Comisia Europeană cu 43,5% (45,7% în septembrie).
• Topul încrederii este încheiat de Banca Mondială cu 33,8% (41% în septembrie) și de Fondul Monetar Internațional cu 29,5% (33,9% în septembrie), în cazul ambelor instituții înregistrându-se o scădere semnificativă a încrederii față de sondajul anterior.

     GUVERNUL CIOLOȘ

• 54,2% dintre români consideră că în urma protestelor de stradă guvernul Ponta trebuia să își dea demisia. 36,7% dintre respondenți spun că nu trebuia să își dea demisia – 9,1% nonrăspunsuri.
• 50,5% dintre români spun că preferă un guvern de tehnocrați pentru că aduce mai multă competență, în timp ce 32,1% spun că e de preferat un guvern politic (17,4% nonrăspunsuri).
• În privința perspectivei de după anul electoral 2016, preferința pentru un guvern de tehnocrați scade. Faptul este explicabil, în condițiile în care alegerile se presupune că aduc și legitimitatea unui guvern politic în raport cu o nouă majoritate parlamentară. Cu toate acestea, 37,2% dintre români încă ar dori guvern de tehnocrați după alegeri. 34% ar prefera un guvern politic după alegeri. Numărul de nonrăspunsuri este considerabil – 28,8%. Numărul mare de nonrăspunsuri trădează o neîncredere a publicului în faptul că mecanismul votului ar putea procura legitimitate pentru un nou guvern politic.
• 36,9% dintre români cred că guvernul Cioloș va face reforme importante cât se va afla la conducere; 34,8% cred că nu va reuși să facă reforme semnificative (28,4% nonrăspunsuri).
• 40,8% au încredere în guvernul Cioloș – 35,3% spun că nu au încredere în guvernul Cioloș(23,8% nonrăspunsuri).
• Opinia este egal împărțită în privința așteptărilor de la guvernul Cioloș: 34,6% cred că va fi mai bun decât guvernul Ponta, 34,3% că nu va fi mai bun – 31,1% nonrăspunsuri.
• În privința caracterului tehnocratic al guvernului Cioloș, doar 31,6% dintre români consideră că este alcătuit doar din specialiști în domeniile lor. 37,4% consideră că actualul guvern nu este alcătuit numai din specialiști în domeniile lor – 31% nonrăspunsuri.

    METODOLOGIE

Sondajul „Barometrul INSCOP – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 26 noiembrie – 2 decembrie 2015. Volumul eșantionului a fost de 1071 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic. Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Chestionarele au fost aplicate în 40 de județe și Municipiul București, într-un total de 89 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate). Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recensământului populației din 2011