INS: „Numărul femeilor din România a scăzut cu peste 2 milioane, față de acum 2 ani”

0

8 martie – „Ziua Internatională a Femeii” reprezintă o recunoaştere, nu numai simbolică, a locului pe care femeia îl ocupă în societatea contemporană, ci şi a rolului, din ce în ce  mai important, jucat în istoria şi devenirea lumii.

Cu prilejul sărbătoririi acestei zile, Institutul Naţional de Statistică pune la dispoziţia mass-media o selecţie de date şi informaţii statistice şi urează tuturor femeilor din România „La mulţi ani”! Din cele 19644,4 mii persoane care la 1 ianuarie 2017 aveau reşedinţa obişnuită pe teritoriul României pentru cel puţin 12 luni, 10041,8 mii erau femei, reprezentând 51,1% din totalul populaţiei rezidente.

În mediul urban, ponderea femeilor din ţara noastră este mai pronunţată decât în cel rural; 5504,5 mii locuiesc la oraş, reprezentând 52,3% din totalul populaţiei urbane. În mediul rural, ponderea populaţiei feminine este de 49,8%.

Populaţia feminină este mai „îmbătrânită” decât cea masculină cu 3,3 ani:
– vârsta medie naţională: 41,7 ani
– vârsta medie feminină: 43,3 ani
– vârsta medie masculină: 40,0 ani

Populaţia feminină a avut o pondere mai mare decât populaţia masculină în 40 de judeţe, excepţie făcând judeţele Vaslui şi Tulcea. Cele mai mari ponderi a femeilor vârstnice (de 65 ani şi peste) în populaţia feminină judeţelor au fost înregistrate în judeţele Teleorman, Vâlcea şi Brăila, iar cele mai scăzute în Ilfov şi Timiş.

Cele mai multe femei vârstnice trăiesc în mediul rural (52,0 % din totalul femeilor de 65 ani şi peste). Contingentul fertil (numărul femeilor cu vârsta cuprinsă între 15 ani şi 49 ani) numără 4585018 persoane, potenţialele mame reprezentând astfel 23,3% din totalul populaţiei rezidente la 1 ianuarie 2017, adică aproape jumătate din totalul populaţiei feminine (45,7%).

În anul 2016 în populaţia rezidentă feminină, cele mai mari rate de fertilitate (născuţi-vii la 1000 femei de vârstă fertilă 15-49 ani) s-au înregistrat în judeţele Suceava (56,6‰), Vaslui (55,6‰), şi BistriţaNăsăud (53,2‰), iar cele mai scăzute în Vâlcea (34,9‰) și Gorj (33,0).

Rata de fertilitate a fost calculată prin raportatrea numărului de născuţi-vii ai căror mame aveau reşedinţa obişnuită în România la populaţia rezidentă feminină de 15-49 ani la 1 iulie 2016. Fertilitatea feminină la nivel de ţară a fost de 43,3 copii născuţi-vii la 1000 de femei de vârstă fertilă 15-49 ani.

În anul 2016 numărul de născuţi-vii 2 (cu reşedinţa obişnuită în România) a fost de 200009 copii, rezultând o rată a natalităţii3 de 10,1 născuţi-vii la 1000 de locuitori.

Tendinţa din anii anteriori s-a păstrat şi în 2016, născându-se mai mulţi băieţi decât fete, cu un raport de masculinitate de 105 băieţi la 100 fete.

În anul 2016, faţă de anul 2015, rata natalităţii a înregistrat o evoluţie pozitivă, atât în mediul urban cât şi în mediul rural. Astfel, în anul 2016 rata natalităţii a crescut în mediul urban de la 10,2‰ în anul 2015, la 10,4‰, iar în mediul rural de la 9,7‰ în anul 2015, la 9,9‰. În anul 2016, rata de natalitate din mediul rural a fost inferioară celei din mediul urban, la fel ca în 2015.

În anul 2016 vârsta medie a mamei la naştere (28,4 ani) şi la prima naştere (27,0 ani) a fost în uşoară creştere faţă de anul precedent (28,3 ani şi respectiv 26,9 ani), menţinându-se tendinţa de amânare a naşterii.

Femeile din mediul rural au continuat să nască la o vârstă mai tânără (26,9 ani) comparativ cu cele din urban (29,6 ani). Decalajul între urban şi rural se menţine şi în cazul vârstei mamelor care sunt la prima naştere (28,6 ani în urban şi 24,6 ani în rural). Valorile extreme pentru vârsta medie la prima naştere se situează între 24,5 ani în judeţul
Călăraşi şi 30,3 ani în Municipiul Bucureşti. Cea mai ridicată vârstă medie la toate naşterile s-a înregistrat în Municipiul Bucureşti (31,2 ani), iar cea mai scăzută în judeţul Teleorman (26,4 ani).

Vârsta medie la căsătorie cunoaşte o tendinţă de creştere, ajungând în 2016 la 29,4 ani la femei şi 32,7 ani la bărbaţi. Vârsta medie la prima căsătorie a crescut, de asemenea, în anul 2016, confirmând astfel tendinţa de amânare a încheierii primei căsătorii. Vârsta medie la prima căsătorie a fost de 27,6 ani la femei şi 30,8 ani la bărbaţi.

În anul 2016, s-au înregistrat 30497 divorţuri6 cu o rată a divorţialităţii de 1,37 divorţuri la 1000 locuitori. Totuşi, nivelul divorţialităţii se menţine relativ scăzut comparativ cu alte ţări europene, confirmând caracterul de stabilitate al familiei în societatea românească, dacă avem în vedere că rata divorţialităţii în UE-28 a fost în anul 2013 (ultimul an pentru care este calculat indicatorul la nivel european) de 1,9‰.

Ponderea primului divorţ în numărul total al divorţurilor a fost de 93,5% pentru bărbaţi şi de 93,9% pentru femei. Din repartizarea pe grupe de vârstă şi sexe a persoanelor care au divorţat se poate observa că atât femeile cât şi bărbaţii din grupa 35-39 ani au avut cea mai mare pondere (19,6% femeile şi 21,2 bărbaţii). Vârsta medie la divorţ a fost de 38,2 ani pentru femei şi 41,9 ani pentru bărbaţi.

În ceea ce priveşte participarea populaţiei la activitatea economică, cele mai recente date, respectiv cele aferente trimestrului III 2017, relevă faptul că populaţia ocupată era de 8850 mii persoane; dintre acestea, femeile reprezentau 43,7%.

Din analiza structurii populaţiei feminine ocupate pe grupe de ocupaţii reiese că:
– 1,2% au fost cuprinse în grupa membrilor corpului legislativ ai
executivului, a înalţilor conducători ai administraţiei publice,
conducătorilor şi funcţionarilor superiori;
– 19,9% au lucrat ca specialişti în diverse domenii de activitate;
– 7,3% erau tehnicieni sau alţi specialişti în domeniul tehnic;
– 6,6% au avut statutul de funcţionari administrativi;
– 20,2% au fost angajate ca lucrători în domeniul serviciilor;
– 21,1% şi-au desfăşurat activitatea ca lucrători calificaţi în agricultură,
silvicultură şi pescuit;
– 8,5% au lucrat în grupa muncitorilor calificaţi şi asimilaţi;

În privinţa gradului de instruire, din totalul persoanelor ocupate de sex feminin, 23,9% erau absolvente ale învăţământului superior, 4,0% ale învăţământului postliceal şi de maiştri, 40,4% au absolvit liceul, iar 12,4% şcoli profesionale şi de ucenici.

loading...
loading...
loading...
loading...
DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here