Prin propunerea legislativã adoptatã astãzi se creeazã premisa conform cãreia interdicția de angajare a rudelor în cadrul propriilor birouri parlamentare opereazã doar de la data introducerii acestui articol, respectiv anul 2013 (Legea nr. 219), cu toate cã anterior acestui moment exista o dispoziție expresã care sã interzicã parlamentarilor sã-și angajeze rudele sau afinii la birourile parlamentare și anume art. 70 din Legea nr. 161/2003
Prin urmare, nici anterior adoptãrii Legii nr. 219/2013, parlamentarii nu puteau dispune fãrã nicio constrângere legalã asupra angajãrii rudelor sau afinilor la propriile birouri parlamentare întrucât aveau obligația de a respecta regimul juridic al conflictelor de interese, în spețã dispozițiile art. 70 și 71 din Legea nr. 161/2003 și ale art. 301 din Codul penal.
Regimul juridic al conflictului de interese administrativ, pentru toate categoriile de persoane care ocupã funcții/demnitãți publice este cel reglementat de dispozițiile Legii nr. 161/2003, coroborat, din punct de vedere procedural cu dispozițiile Legii nr. 176/2010.
Din aceste considerente, opinãm faptul cã definiția conflictului de interese cuprinsã în art. 70 din Legea nr.161/2003 este suficient de clarã, precisã și necondiționatã de adoptarea altor reglementãri, subsecvente, pentru diferite categorii de demnitãți și funcții publice.
La acest moment, pe rolul instanțelor, în diferite faze procesuale, se aflã un numãr de 29 de cauze în care Agenția a constatat încãlcarea de cãtre membrii Parlamentului a prevederilor legale referitoare la conflictul de interese ca urmare a angajãrii rudelor la cabinetele parlamentare.
În perioada 2011 – 2015, Agenția Naționalã de Integritate a constatat, în cazul deputaților și senatorilor, 56 de cazuri de conflicte de interese de naturã administrativã și 26 de cazuri de conflicte de interese de naturã penalã. În ceea ce privește conflictele de interese de naturã administrativã, ANI a câștigat definitiv și irevocabil în 22 de cazuri și doar într-un singur caz instanța a anulat raportul de evaluare emis de Agenție, restul dosarelor fiind pe rol. Referitor la conflictele de interese de naturã penalã, în 18 cazuri instanța a emis sentințe de condamnare la închisoare cu suspendarea pedepsei, în 3 cazuri amendã administrativã iar în 5 cazuri, dosarele se aflã pe rolul organelor de cercetare penalã.
